Ursuletul Martinel

In Padurea Neagra traiesc o sumedenie de animale, vulpi, iepurasi, arici, veverite, lupi, chiar si ursi. Tot felul de pasari si o gramada de insecte ciudate. Cea mai ciudata dintre toate insectele este radasca daca-l intrebi pe Martinel, ursuletul pofticios.

Lui Martinel ii e mereu foame, cu toate ca e destul de rotofei si celelalte animale il mai necajesc spunandu-i bursucel, el este mereu in cautare de bunatati.

Mierea e preferata sa, dar mierea e facuta de albine si stupii sunt paziti atat de bine! Nu prea ai cum sa ajungi la miere fara cateva intepaturi. Ursuletul nu se lasa batut prea usor, e destul de ambitios si inventiv. Are o palarie facuta din fruze cu care-si acopera capul, nu prea vede bine cand si-o trage pe fata, plus un evantai urias cu care sa alunge albinele. Dar nici asa nu scapa de intepaturile vigilentelor albine. Oho cum mai radeau aricii de el numindu-l Pinochio atunci cand s-a nimerit ca sa fie ciupit chiar de nas. Dar si-a invatat lectia.

E mai usor sa culegi mure, zmeura si afine, fructele nu sunt pazite de niciun animal, in plus e in loc bun de intalnire cu alti ursuleti pofticiosi ca el.

Martinel pleaca dis de dimineata la cutreierat padurea in lung si lat in cautarea fructelor de padure. Azi va vizita tufele de mure. Sigur sunt bine coapte si aromate.

Pe cararea ingusta dintre copaci Martinel se intalneste cu Voinicel, cel mai mare arici din Padurea Neagra. Cu gandul la delicioasele mure, ursuletul era cat pe ce sa calce pe arici.

-Hei, rotunjorule mai bine te uiti pe unde mergi, la ce visezi cu ochii dechisi? Era sa ma calci!!!

-Sa stii, ca si tu esti destul de rotunjor pentru un arici, eu totusi nu te supar cu vorbe din astea…

-Hai lasa, lasa nu mai schimba vorba, fi mai atent pe unde mergi! Zise imbufnat ariciul, nu se gandise pana acum, ca si el e un pic cam grasut. Daca ursuletul asta are dreptate? Sigur are, poate sa vada si singur ca e mai mare decat toti aricii din padure. Daca incep sa-i gaseasca si lui tot felul de porecle? Vai ce neplacut va fi! Vru sa-si ceara scuze ursuletului, dar acesta se indepartase intristat.

Oare ce o fi si cu ariciul asta, gandea Martinel, hm si celelalte animale imi gasesc tot felul de nume, numai Martinel nu-mi spun. Si tot gandindu-se la purtatea prietenilor din padure, ursuletul se intrista si mai tare. Cand aproape i se umplura ochii de lacrimi se pomeni in fata tufelor de mure. Acestea erau pline de micile bobite negre si aromate. Martinel pe data s-a inveselit si a inceput sa manance direct de pe lastarii de mure. Dupa putin timp ursuletul sedea tolanit cu burtica jotunjita bine de cate mure mancase. Era foarte amuzant sa-l vezi  intins in iarba si murdar din calea-fara. Fericirea avea insa sa i se risipeasca repede cu gandul ca iar vor rade de el celelalte vietuitoare din padure. Martinel a hotarat sa nu se mai intoarca la barlog , ci sa ramana peste noapte chiar aici, langa mure. Obosit si cu butica plina a adormit pe data. Seara a venit si Martinel nu s-a mai dus acasa. Mama ursuletului s-a speriat si a inceput sa intrebe pe oricine intalnea in cale, daca nu cumva l-a vazut pe Martinel. Bufnita a pornit sa dea de stire padurii:

Buhuhu, Buhuhu Martinel?!? L-ati vazut pe Martinel?

Vestea disparitiei lui Martinel a ajuns si la urechile ariciului Voinicel, care indata s-a dus la scorbura bufnitei sa-i vorbeasca.

-Hei bufnita, eu l-am vazut azi pe Martinel…

-Da? Unde, unde, repede spune!

-Pe cararea spre mure…

-Ah trebuia sa ma gandesc eu ca acolo il vom gasi pe micul urs.

-Nu stiu daca mai e acolo, trebuie sa-ti spun ceva si tare imi e rusine de fapta mea. Cred ca s-ar putea sa am o vina in disparitia lui Martinel.

-Cum asa? Zise bufnita si facu ochii si mai mari!

– Ariciul, se mira de rotunjimea ochilor bufnitei si era cat pe ce sa sa-i zica ochila, noroc ca s-a oprit la timp. Pai, vezi tu, pe carare era sa ma calce si de suparare am cam ras de el ca e grasunel. Imi pare rau, am vrut sa-mi cer scuze, zau!

-Foarte urat din partea ta!!!

-Stiu, m-am gandit ca nu sunt singurul care se amuza pe seama lui, nu credeam ca se va supara.

-Ei bine, toate animalele sa vina aici imediat, a strigat  bufnita enervata la culme.

In cateva minute toate vietuitoarele erau adunate in jurului pomului unde-si avea bufnita casa.

-Ce e, ce e? Ati aflat ceva? Intreba agitata mama ursoaica!

-Liniste! Tipa bufnita ca sa opreasca murmurul animalelor. Vreau sa va atrag atentia ca un fenomen foarte urat a aparut in padurea noastra. Este vorba despre fapte urate si jignitoare, de porecle felurite si de rautati. Vreau sa stiu cati dintre voi ati ras de Martinel ca e gasut!!!

-Eu am ras, zise ariciul Voinicel. Imi pare rau, spuse privind catre mama ursoaica. Dar privirea acesteia scanteia furioasa.

-Si eu, zise o veverita. Rand pe rand mai toate vietatile din padure au recunoscut ca au mai facut haz pe seama lui Martinel. Mama ursoaica era foarte suparata si cu greu a acceptat scuzele lor, dar locuitorii padurii i-au promis ca nu se vor mai purta urat cu Martinel.

– Fie, spunse mama ursoaica. Va iert, dar daca o data mai aud o vorba de ocara despre fiul meu, fac tocanita de arici cu veverite, iepuri si orice altceva!!!  Apoi s-a indreptat catre tufele de mure unde l-a gasit pe Martinel uitandu-se la luna.

-Mama, mama ce bine mi pare sa te vad! Imi pare rau ca nu am venit acasa.

-Stiu, draga filule si tare rau imi pare ca nu am putut sa te ocrotesc mai bine.Te rog sa ma ierti ca i-am lasat sa rada de tine. Nu am stiut. Fiule, de acum vreau sa-mi spui tot ce te supara, eu mereu voi fi alaturi de tine.

Cei doi s-au strans in brate fericiti.

-Hai sa mai mancam niste mure daca tot suntem aici, spuse ursoaica razand.

Dupa ce si-au umplut bine burticile cei doi ursi s-au reintors in padure. Toate animalele si-au cerut scuze lui Martinel, iar micutul ursulet era coplesit de atata bunatate.

De atunci nimeni nu a mai ras de Martinel. Este drept ca timpul a trecut si Martinel s-a transformat dintr-un ursulet mic si pufos intr-un urias blanos si puternic. Si sa-si doreasca, acum nu mai au curaj sa rada de el!!!

Si au trait cu totii pana la adanci batraneti!!!